Introducere
Irigarea prin picurare subterană (SDI) reduce semnificativ pierderile de apă prin scurgere de suprafață, evaporare și percolare către apele freatice, crescând eficiența. Pentru cultura de arahide, metoda previne udarea coronamentului și reduce umiditatea, scăzând bolile foliare și fungice ale solului.
Adâncimea conductelor îngropate este critică: la recoltarea arahidelor se mișcă mult sol și există riscul deteriorării păstăilor. Instalarea cere adâncimi de peste 35 cm — preferabil 45 cm — pentru a proteja recolta.
Studiul a evaluat două obiective: răspunsul culturii la aportul de apă prin SDI și fezabilitatea metodei pentru cultura de arahide.
Material și metodă
Experimentul s-a desfășurat la Stația Experimentală Agricolă Manfredi (Institutul Național de Tehnologie Agricolă) din Córdoba, Argentina. Soiul ASEM 400 INTA a fost semănat pe 19 decembrie 2017, cu 14 plante/m² și o distanță între rânduri de 0,7 m. Recoltarea: 18 mai 2018.
Unitățile experimentale au avut 11 m lățime și 70 m lungime. Solul: Typic Haplustoll, lutos-prăfos, fără limitări de creștere.
Două tratamente cu disponibilitate hidrică diferită: parcelă irigată și parcelă neirigată. Echipamentul SDI (furnizat de Metzerplas) avea conducte la distanță de 1,4 m, picurătoare la 50 cm, debit 1,2 l/h. Aportul de apă: metodologia de bilanț Severina et al. (2012). Parcela neirigată a primit doar precipitații.
Conținutul de apă în sol s-a măsurat la 2 m adâncime cu sondă cu neutroni. Consumul de apă: apa utilizabilă inițială minus cea finală, plus precipitații și irigare.
Biomasa a fost eșantionată, măsurându-se radiația interceptată și temperatura frunzelor. Biomasa s-a separat în partea aeriană și cea subterană și s-a uscat la 70 °C până la greutate constantă. Radiația — prin ceptometru, deasupra și sub coronament. Temperatura frunzelor și a aerului — termometrie în infraroșu; stresul cumulat — după Jackson et al. (1977).
Eficiența hidrică a biomasei totale a rezultat din panta relației dintre biomasa totală corectată și consumul de apă. Eficiența hidrică a boabelor = producția de boabe / consumul total de apă. La recoltare s-au determinat: producția de boabe, numărul de boabe pe unitate de suprafață și greutatea medie a bobului la 0% umiditate.
Rezultate și discuții
Precipitațiile din ciclul culturii: 284 mm — cu 40% sub media istorică (465 mm, 1931–2015); s-au aplicat 210 mm prin irigare.
Consumul de apă a urmat două traiectorii contrastante. Până la 65 de zile după semănare (DAS), ambele tratamente au consumat ~250 mm. După 65 DAS, diferențele au devenit marcate: în parcela neirigată, consumul a scăzut chiar în perioada de fixare și creștere a păstăilor. Apa utilizabilă a pornit de la 23%, ajungând aproape la punctul de ofilire permanentă (8%) la 122 DAS. Deficitul a intensificat stresul, ridicând temperatura coronamentului și provocând plierea și căderea frunzelor.
Consumul total: 507 mm în parcela irigată, 364 mm în cea neirigată — reducere de 28%.
Etapele timpurii au arătat o organizare similară a frunzelor și o interceptare a radiației de 66% la 45 DAS în ambele tratamente. Precipitațiile reduse au accentuat deficitul în parcela neirigată, scăzând marcat interceptarea radiației (din cauza plierii frunzelor) și crescând temperatura frunzelor (închiderea stomatelor). Aceste efecte au început să se inverseze la 110 DAS, după precipitații continue (108 mm până la recoltare).
Plantele irigate au avut o creștere consistentă, cu indici de stres termic semnificativ mai mici începând din post-înflorire. Interceptarea radiației a atins maximul devreme (66 DAS), cu acumulare constantă de biomasă.
Ritmul de creștere: 10,7 g/m²/zi în parcela irigată (zilele 23–108). În cea neirigată: 10,3 g/m²/zi între 23–63 DAS (apă suficientă, cerere mică), apoi 4,6 g/m²/zi între 63–108 DAS (deficit sever, pierdere accentuată de frunze).
Biomasă totală la recoltare: 975,3 g/m² (9.753 kg/ha) la irigat, 573,9 g/m² (5.739 kg/ha) la neirigat. Ritmul de creștere al biomasei de păstăi: 5 g/m²/zi versus 2,4 g/m²/zi.
Eficiența hidrică a biomasei totale: 3,1 g/mm la irigat și 2 g/mm la neirigat; eficiența pentru boabe: 0,59 g/mm și 0,42 g/mm. Valorile au fost sub cele găsite de Haro et al. (2010), probabil din cauza radiației și temperaturii scăzute în fixarea târzie a boabelor.
Biomasa de păstăi la recoltare: 432,9 g/m² (4.329 kg/ha) irigat vs. 217,6 g/m² (2.176 kg/ha) neirigat. Producția de boabe și numărul de boabe au diferit semnificativ: 301,0 g/m² (3.010 kg/ha) și 564 boabe/m² la irigat, față de 154,2 g/m² (1.542 kg/ha) și 316 boabe/m² la neirigat. Greutatea medie a bobului: 0,31 g vs. 0,27 g — fără diferențe semnificative.
Conductele de irigare la 35 cm s-au plasat semnificativ sub zona de creștere și recoltare a păstăilor (0–15 cm). Această adâncime coincide cu regiunile de densitate maximă a rădăcinilor și asigură acces fiabil la apă și nutrienți. Aportul subteran reduce evaporarea din sol și amplifică diferențele de creștere între cele două regimuri hidrice.
Concluzii
Sistemul SDI a îmbunătățit eficiența hidrică atât pentru biomasa totală, cât și pentru păstăi, generând o creștere de 95% a producției de boabe sub irigare.
Distanța semnificativă între zona de fructificare/recoltare a arahidelor și conductele de irigare îngropate în solul lutos-prăfos demonstrează fezabilitatea implementării tehnologiei SDI în plantațiile de arahide.
Referințe bibliografice
- HARO, R.J.; DARDANELLI, J.L.; COLLINO, D.J.; OTEGUI, M.E. Water deficit and impaired pegging effects on peanut seed yield… Field Crops Research, v.61, p. 343–352.
- INTA Manfredi — Información meteorológica mensual de la EEA Manfredi. Vigente al 11 de julio de 2019. https://inta.gob.ar/documentos/informacion-meteorologica-mensual-de-la-eea-manfredi
- JACKSON, R.J.; REGINATO, R.D.; IDSO, S.B. Wheat canopy temperature: a practical tool for evaluating water requirements. Water Resources Research, v.13, p.651–656, 1977.
- LAMM, F.R.; MANGES, H.L.; STONE, L.R.; KHAN, A.H.; ROGERS, D.H. Water requirement of subsurface drip-irrigation corn in Northwest Kansas. ASAE, v.38(2), p. 441–448, 1995.
- SEVERINA, I. et al. Validación de dos metodológicas de balance hídrico… Boletín de Divulgación Técnica nr. 11, INTA, 2012.
